Iran refuză reluarea discuțiilor cu SUA
Criza din Orientul Mijlociu a intrat într-o nouă etapă de maximă tensiune după eșecul negocierilor directe dintre Statele Unite și Iran, desfășurate la Islamabad, primul contact la acest nivel din ultimele 47 de ani. După 21 de ore de discuții-maraton, delegațiile au plecat fără niciun acord. Teheranul a transmis că nu există niciun calendar pentru reluarea dialogului, iar Strâmtoarea Ormuz rămâne sub presiune. Washingtonul a început operațiuni de deminare și ia în calcul o blocadă navală împotriva Iranului.
Agenția Nour, apropiată Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a precizat că nu a fost stabilită nicio dată, niciun loc și niciun format pentru eventuale discuții viitoare cu SUA. Mesajul venit de la Teheran a fost clar: Iranul nu se grăbește să reia negocierile și nu va modifica situația din Strâmtoarea Ormuz decât dacă Washingtonul va veni cu o ofertă considerată „rezonabilă”. Autoritățile iraniene și structurile militare ale Gardienilor Revoluției au transmis avertismente directe privind controlul asupra uneia dintre cele mai sensibile rute maritime din lume. Televiziunea de stat iraniană a menționat că orice încercare a navelor militare de a trece prin Strâmtoarea Ormuz va fi întâmpinată cu un „răspuns sever”. Comandamentul naval al Gardienilor Revoluției afirmă că marina IRGC are autoritate deplină de a gestiona strâmtoarea, iar trecerea va fi permisă doar navelor civile, în anumite condiții.
Într-o altă dimensiune a disputei, ONU a respins categoric pretenția Iranului de a introduce taxe de tranzit în Strâmtoarea Ormuz. Arsenio Dominguez, șeful Organizației Maritime Internaționale, a declarat că statele nu au dreptul să impună plăți sau taxe pe astfel de strâmtori și că o asemenea măsură este contrară dreptului internațional. El a avertizat că acceptarea unui astfel de mecanism ar crea un precedent extrem de periculos pentru transportul maritim global. Iranul a solicitat dreptul de a percepe taxe inclusiv după încheierea războiului, iar Donald Trump a sugerat posibilitatea unei „societăți mixte” SUA-Iran pentru colectarea plăților.
În timp ce diplomația s-a blocat, armata americană a trecut la acțiune. CENTCOM a anunțat că două distrugătoare cu rachete ghidate, USS Frank E. Peterson și USS Michael Murphy, au început operațiuni de deminare în Strâmtoarea Ormuz. Amiralul Brad Cooper a anunțat că a început procesul de stabilire a unui nou pasaj sigur, care urmează să fie comunicat industriei maritime pentru a încuraja libera circulație a comerțului. Totuși, chiar și în condițiile deminării, amenințarea nu a dispărut, Iranul având capacitatea de a lansa rachete, complicând securizarea zonei.
Pe fondul acestui eșec diplomatic, în SUA se discută despre o escaladare strategică majoră. Donald Trump ar putea opta pentru o blocadă navală a Iranului, o soluție capabilă să sufoce economia iraniană. Portavionul USS Gerald Ford, care a condus anterior blocada venezueleană, se află acum în Golful Persic, alături de USS Abraham Lincoln și alte unități navale importante.
De partea iraniană, explicațiile pentru eșecul negocierilor au devenit acuzatoare. Televiziunea de stat iraniană a susținut că „cererile nerezonabile” ale Statelor Unite au împiedicat orice progres. Vicepreședintele american JD Vance a confirmat eșecul, anunțând că delegația americană se întoarce acasă fără acord, deși a lăsat pe masă o „ofertă finală și cea mai bună posibilă”. Principalul obstacol invocat de partea americană a fost refuzul Iranului de a se angaja clar că nu va urmări obținerea unei arme nucleare pe termen lung.
În concluzie, după eșecul dialogului de la Islamabad, regiunea nu se îndreaptă spre calm, ci spre o nouă confruntare de voință. Iranul menține presiunea asupra Strâmtorii Ormuz, ONU avertizează că taxarea tranzitului ar fi ilegală și periculoasă, SUA curăță militar ruta maritimă, iar Donald Trump lasă deschisă perspectiva unei blocade navale totale. Strâmtoarea Ormuz devine astfel un punct strategic în care se joacă simultan securitatea energetică globală, echilibrul militar regional și credibilitatea unei diplomații care, cel puțin pentru moment, a eșuat.
