Tensiuni în Orientul Mijlociu: Iranul contestă angajamentele și limitele nucleare
Orientul Mijlociu se află într-un moment de intensitate maximă, pe fondul mesajelor dure transmise de liderii iranieni în legătură cu negocierile cu Statele Unite, programul nuclear și controlul Strâmtorii Ormuz. Bilanțul uman al conflictului a depășit 3.000 de morți, iar președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a subliniat că atacurile israeliene asupra Libanului, soldate cu peste 200 de morți și aproximativ 1.000 de răniți, demonstrează că Israelul nu respectă angajamentele asumate, ceea ce face negocierile „lipsite de sens”. Într-un mesaj publicat pe platforma X, liderul de la Teheran a afirmat că Iranul „rămâne cu mâinile pe trăgaci” și că nu va abandona „frații și surorile libanezi”.
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a avertizat că Libanul este o „parte inseparabilă” a armistițiului negociat cu SUA și că orice încălcare va genera un „răspuns puternic” din partea Iranului. Israelul, pe de altă parte, susține că armistițiul dintre SUA și Iran nu include conflictul cu Hezbollah.
Un alt punct de escaladare este Strâmtoarea Ormuz. Potrivit informațiilor din presa iraniană, Teheranul a decis reînchiderea strâmtorii ca măsură de presiune cu impact global. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a afirmat că una dintre clauzele-cheie ale planului discutat cu americanii vizează „gestionarea inteligentă” a strâmtorii de către Iran. Vicepreședintele american, JD Vance, a respins aceste acuzații, afirmând că SUA respectă armistițiul și continuă negocierile.
În acest context, șeful agenției iraniene pentru energie atomică, Mohammad Eslami, a exclus categoric orice restricționare a programului de îmbogățire a uraniului, contrar cererilor Washingtonului și Israelului. Eslami a declarat că „pretențiile dușmanilor noștri de a restricționa programul de îmbogățire a uraniului din Iran nu sunt decât dorințe deșarte care vor fi îngropate”. Iranul susține că își apără dreptul la energie nucleară civilă și neagă intențiile de a fabrica o bombă atomică, în timp ce SUA cer predarea stocurilor de uraniu puternic îmbogățit.
Donald Trump a afirmat că Iranul ar fi acceptat să renunțe la îmbogățirea uraniului în schimbul relaxării sancțiunilor, subliniind că „multe dintre cele 15 puncte au fost deja convenite”, însă declarațiile din Teheran contrazic această versiune. Analistul de securitate Hari Bucur-Marcu a comentat că acceptarea încetării focului înainte de expirarea ultimatumului lui Trump nu a fost un gest spontan, ci rezultatul unei presiuni militare și psihologice considerabile, Iranul fiind într-o poziție militară inferioară.
Până în prezent, șeful organizației de medicină legală din Iran, Abas Masjedi Arani, a raportat că războiul început pe 28 februarie de către Statele Unite și Israel a provocat peste 3.000 de morți în întreaga țară. Aproximativ 40% dintre victime nu au putut fi identificate inițial, iar procesul de identificare continuă. ONG-ul HRANA, cu sediul în SUA, estimează că numărul total al morților a ajuns la 3.636, dintre care 1.701 sunt civili. Printre victime se numără și oficiali de rang înalt, inclusiv liderul suprem Ali Khamenei. Iranul și SUA au convenit un armistițiu de două săptămâni pentru negocieri, însă mesajele contradictorii privind Libanul, Strâmtoarea Ormuz și programul nuclear sugerează că înțelegerea este extrem de fragilă.
