Sprijin financiar pentru integrarea tinerilor
Un proiect legislativ care vizează modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă a fost discutat recent în Camera Deputaților, după ce a fost respins de Senat pe 25 februarie 2026. Inițiativa, susținută de deputatul AUR Cosmin Hristu, propune o schimbare în modul în care statul sprijină angajarea tinerilor absolvenți, axându-se pe stimularea menținerii raporturilor de muncă pe termen lung.
Proiectul urmărește modificarea articolului 80 din Legea nr. 76/2002 pentru a consolida integrarea tinerilor pe piața muncii. Inițiatorii subliniază că actuala formă de sprijin, care oferă o subvenție lunară de 2.250 de lei angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de învățământ pe durată nedeterminată, a avut efecte limitate în ceea ce privește retenția și integrarea pe termen lung a tinerilor. De multe ori, raporturile de muncă încetează imediat după expirarea perioadei de subvenție.
Proiectul propune păstrarea cuantumului total de 2.250 de lei pe lună, dar redistribuirea acestuia într-un mecanism care să condiționeze plata de menținerea efectivă a raportului de muncă. Astfel, 1.250 de lei pe lună ar urma să fie constituiți ca tranșă de retenție pentru angajator, plătibilă la împlinirea a 12 luni, cu condiția menținerii raportului de muncă. În același timp, 1.000 de lei pe lună ar urma să fie bonus de retenție pentru absolvent, plătibil de asemenea la 12 luni, dar pierdut în cazul demisiei sau concedierii disciplinare.
Inițiatorii susțin că această formulă ar introduce o condiționalitate adecvată scopului urmărit, fără a afecta dreptul angajatorilor de a beneficia de sprijin public. Proiectul ar evita subvenționarea formală, căutând să plătească doar pentru rezultate reale în integrarea tinerilor pe piața muncii. Din punct de vedere bugetar, se estimează că proiectul nu va genera impact suplimentar asupra cheltuielilor publice, menținând nivelul actual de aproximativ 270 de milioane de lei pe an pentru un număr mediu de 10.000 de beneficiari. Noua măsură ar putea economisi aproximativ 54 de milioane de lei anual, în caz de o rată de reziliere de 20%.
Proiectul introduce și obligația restituirii sumelor încasate, plus dobânda de referință a Băncii Naționale a României, în cazul în care raporturile de muncă încetează înainte de termen, în anumite situații prevăzute de lege. Aceasta are scopul de a crea un sistem mai riguros, legând sprijinul public de stabilitatea raporturilor de muncă.
Deși proiectul a fost respins de Senat, acesta continuă să fie discutat în Camera Deputaților, unde se va decide dacă noua abordare, care se concentrează pe retenția reală a tinerilor absolvenți, va deveni lege. Susținerea lui Cosmin Hristu aduce o dimensiune locală unei probleme cu impact național semnificativ, în contextul în care integrarea tinerilor pe piața muncii rămâne o provocare majoră.
