Trump zguduie piața petrolului cu un discurs despre atacurile din Iran
Miercuri seara, Donald Trump a susținut primul discurs oficial de la Casa Albă referitor la conflictul cu Iranul, care a început cu o lună în urmă. Într-un discurs de aproximativ 20 de minute, președintele american a prezentat atacul SUA ca o răzbunare pentru aproape jumătate de secol de violență din partea Iranului, subliniind că această țară nu se poate permite să dezvolte o armă nucleară. Trump a lăudat progresele militare ale SUA, descriind bombardamentele drept „victorii cum puțini oameni au mai văzut vreodată”. El a declarat că Marina iraniană a fost distrusă, forțele aeriene sunt în ruine, iar majoritatea liderilor sunt acum morți.
Deși a afirmat că obiectivele strategice esențiale ale SUA sunt pe cale de a fi îndeplinite, Trump a evitat să ofere detalii despre strategia de ieșire din conflict. În schimb, a reiterat amenințarea de a bombarda Iranul până îl va aduce „înapoi în epoca de piatră” în următoarele două-trei săptămâni. De asemenea, președintele nu a abordat direct subiectul NATO, deși anterior își exprimase dezgustul față de alianță pentru lipsa de sprijin în privința obiectivelor SUA în Iran.
Trump a amenințat că va opri furnizarea de arme către Ucraina dacă aliații europeni nu se alătură unei „coaliții de voință” pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, blocată de Iran după atacurile SUA și Israelului. Trei oficiali citați de Financial Times au declarat că Trump a răspuns amenințând cu retragerea din inițiativa NATO de achiziționare de arme pentru Ucraina, PURL. Mark Rutte, secretarul general al NATO, a descris reacția lui Trump ca fiind „destul de isterică” din cauza refuzului europenilor de a ajuta la protejarea Strâmtorii Hormuz. Ca urmare, un grup de 35 de țări, inclusiv Franța, Germania și Marea Britanie, a emis o declarație pe 19 martie, exprimând disponibilitatea de a contribui la securizarea trecerii prin strâmtoare.
Discursul lui Trump a avut efecte imediate asupra piețelor financiare globale. Prețurile petrolului au crescut brusc: Țițeiul Brent a urcat cu 5%, ajungând la 106,22 dolari pe baril, iar Țițeiul de referință din SUA a crescut cu 4,2%, ajungând la 104,36 dolari pe baril. În schimb, prețul aurului a scăzut cu 2%, ajungând la 4.718,90 dolari pe uncie. Pe piețele asiatice, reacția a fost mai pesimistă, cu indicele Nikkei 225 din Tokyo scăzând cu 1,4%, iar indicele Kospi din Coreea de Sud pierzând 3,4%. Totuși, bursele americane au crescut, S&P 500 având o creștere de 0,7%, iar Dow Jones Industrial Average crescând cu 0,5%.
Trump nu a menționat un termen limită pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, esențială pentru transportul global de petrol și gaze, și nu a oferit o soluție clară pentru a pune capăt întreruperilor de aprovizionare. Operațiunile SUA-Israel împotriva Iranului au crescut concurența globală pentru rachetele interceptoare Pac-3, utilizate de țările din Golf pentru apărarea împotriva atacurilor iraniene. Aceste interceptoare sunt, de asemenea, vitale pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor ruse.
Într-o scrisoare deschisă adresată poporului american, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a afirmat că relațiile dintre Washington și Teheran au fost „înțelese greșit”, adăugând că Iranul nu este un agresor. Miercuri dimineață, Trump a declarat că președintele Iranului dorește un armistițiu, informație rapid infirmată de Ministerul de Externe al Iranului, care a acuzat Washingtonul de cereri „maximaliste și iraționale”.
Prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, a anunțat că va găzdui discuții între cele 35 de țări semnatare pentru formarea unei coaliții în vederea redeschiderii Strâmtorii Hormuz „după încetarea luptelor”. Oficialii britanici au subliniat că Marea Britanie și SUA discutau „la nivel militar” opțiuni pentru securizarea strâmtorii înainte de 19 martie, dar nu au negat amenințările lui Trump de retragere a sprijinului pentru Ucraina în cazul în care țările NATO nu-și intensifică eforturile.
Discursul lui Trump a evidențiat o strategie duală: pe de o parte, prezentarea conflictului ca fiind aproape câștigat din punct de vedere militar, iar pe de altă parte, amenințarea cu escaladare și presiuni asupra Europei. Incertitudinea privind termenul real de încheiere a conflictului și lipsa unui plan clar pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz continuă să genereze volatilitate pe piețele globale și tensiuni în relațiile transatlantice.
