Românii se confruntă cu creșterea prețurilor și solicită diminuarea impozitelor
Un sondaj tip omnibus realizat la finalul lunii martie arată o reacție extrem de critică a populației față de modul în care autoritățile au gestionat criza carburanților, pe fondul tensiunilor generate de războiul din Orientul Mijlociu. Datele indică o nemulțumire aproape generalizată, corelată direct cu impactul economic resimțit de populație și cu așteptările privind intervenția statului în piață.
Evaluarea acțiunilor Guvernului în această criză este una dintre cele mai negative din întregul sondaj. Potrivit datelor, 89% dintre respondenți declară că nu sunt mulțumiți de modul în care autoritățile au gestionat situația, în timp ce doar 8% se declară mulțumiți. Un procent de 3% nu au o opinie.
Impactul majorărilor de prețuri la carburanți este resimțit direct de marea majoritate a românilor. Conform sondajului, 37% spun că au fost afectați în foarte mare măsură, iar 44% în mare măsură. Doar 11% consideră că impactul a fost redus, iar 5% foarte redus. 3% nu au răspuns. Astfel, peste 80% dintre respondenți declară că au resimțit puternic scumpirile, ceea ce explică nivelul ridicat de nemulțumire și presiunea publică pentru măsuri rapide din partea Guvernului.
În ceea ce privește soluțiile, majoritatea populației indică preferința pentru intervenții directe ale statului în prețuri, în special prin reducerea taxelor. Cea mai mare parte dintre respondenți consideră că Guvernul ar fi trebuit să reducă simultan accizele și TVA-ul la carburanți. Există, așadar, o orientare clară către soluții de tip intervenționist, într-un moment în care populația resimte direct efectele crizei și solicită măsuri imediate pentru temperarea prețurilor.
Sondajul indică o scenă politică tensionată și o societate profund nemulțumită, pe fondul presiunilor economice și al contextului internațional complicat. Datele arată o consolidare a opoziției, cu o mică scădere la AUR, creșteri modeste sau chiar scăderi pentru partidele tradiționale și o scădere constantă a încrederii în direcția în care se îndreaptă România. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, clasamentul intenției de vot ar arăta astfel: AUR – 33%, PSD – 24%, PNL – 16%, USR – 9%.
Comparativ cu precedentele două valuri ale sondajului, AUR rămâne detașat pe primul loc, deși înregistrează o ușoară scădere față de începutul anului. PSD continuă o tendință lentă de creștere, recuperând treptat procente, în timp ce PNL confirmă un declin constant, pierzând trei puncte procentuale față de decembrie, în condițiile în care premierul liberal ia măsuri nepopulare. USR stagnează la un nivel modest, după o ușoară scădere în ianuarie, iar UDMR își păstrează stabil electoratul. SOS România pierde un punct procentual, iar Partidul Oamenilor Tineri revine la nivelul din decembrie.
Percepția asupra direcției în care se îndreaptă România se degradează și mai accentuat față de valurile anterioare. Nu mai puțin de 80% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită, în timp ce doar 17% cred că direcția este bună. Restul de 3% nu au o opinie. Rezultatul confirmă o tendință de accentuare a pesimismului social, într-un context în care dificultățile economice și incertitudinile externe se resimt direct la nivelul populației. Practic, opt din zece români exprimă o neîncredere profundă în evoluția țării, ceea ce explică și dinamica politică favorabilă formațiunilor percepute drept anti-sistem.
Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%, iar datele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență.