România lansează un proiect ambițios de cale ferată rapidă
România analizează pentru prima dată, pe baze economice și de trafic, introducerea unui tren de mare viteză care să lege Marea Neagră de rețeaua europeană. Proiectul este estimat la aproximativ 18 miliarde de euro și va implica construcția a 780 de kilometri de infrastructură nouă.
Anunțul a fost făcut de Robert Răzvan Dobre, director în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în cadrul Maratonului Profit.ro Infrastructura care Conectează România. Discuțiile despre trenurile de mare viteză în România sunt adesea întâmpinate cu scepticism din cauza discrepanței dintre infrastructura existentă și standardele necesare pentru viteze de 300 km/h. Dobre a recunoscut acest fapt, subliniind că „este clar că nu pot vorbi de un tren de 300 de km la oră în România când restricțiile de viteză sunt de 30 de km la oră”. Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor a realizat un studiu de oportunitate strategic pentru a evalua pregătirea României pentru un asemenea proiect, iar rezultatele au fost pozitive.
Proiectul nu este gândit doar ca o simplă legătură între orașe din România, ci ca parte a rețelei europene de mare viteză. Scopul este de a conecta Marea Neagră și Bucureștiul la rețeaua europeană, facilitând legături spre Sofia, Atena și Istanbul. Această abordare transformă inițiativa dintr-o simplă mobilitate internă într-una de integrare regională.
Studiul a generat estimări privind timpii de parcurs care ar schimba radical mobilitatea în România:
- București–Brașov: 1 oră și 21 de minute
- București–Cluj-Napoca: 2 ore și jumătate
- București–Ieșirea din țară: 3 ore și jumătate
Proiectul prevede construirea a 780 de kilometri de cale ferată de la Constanța până la granița ungară. Calea ferată existentă, care permite viteze de 160–200 km/h, va fi utilizată acolo unde este posibil, iar restul va fi proiect greenfield, adică vor fi construcții noi. Costurile totale sunt estimate la aproximativ 18 miliarde de euro.
Studiul include un scenariu accelerat care ar putea permite lansarea unui prim tronson într-un orizont relativ scurt. Conform oficialului, există posibilitatea ca, în 10 ani, să avem deja un tren de mare viteză operațional. Acest scenariu depinde, însă, de trei elemente critice: statutul politic al proiectului, expertiza externă și finanțarea continuă din fonduri europene, buget de stat și parteneriat public-privat.
Strategia actuală este una etapizată, pentru a face proiectul gestionabil din punct de vedere financiar. Planul este să se asigure finanțarea pentru primul sector, probabil cel mai important, de la București la Brașov, și apoi de la Sighișoara la Cluj.
