Iranul închide Strâmtoarea Ormuz: O lovitură dură pentru consumatori și guverne la nivel global
Conflictul escaladant dintre Statele Unite, Israel și Iran, început pe 28 februarie 2026, a generat o criză energetică fără precedent, afectând economia globală. Blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial, a dus la explozia prețurilor, lovind consumatorii și guvernele din întreaga lume. Prețul mediu al benzinei în Statele Unite a crescut cu aproape 60 de cenți după decizia lui Donald Trump de a se alătura Israelului în atacurile asupra Iranului, ajungând miercuri la 3,58 dolari pe galon, cel mai ridicat nivel din mai 2024. Această creștere de aproximativ 20% în doar 11 zile este comparabilă cu saltul înregistrat în urmă cu patru ani, după invazia Rusiei în Ucraina.
La nivel internațional, situația este și mai dramatică, cu prețul petrolului Brent atingând 99,03 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american WTI a urcat la 93,80 dolari. Iranul a transmis că piața trebuie să se pregătească pentru un petrol la 200 de dolari pe baril, subliniind intenția Teheranului de a folosi energia ca armă economică. Creșterea brutală a prețurilor este alimentată de temerile privind aprovizionarea cu petrol, în contextul perturbărilor exporturilor din Orientul Mijlociu prin Strâmtoarea Ormuz.
Donald Trump a declarat că, atunci când prețurile petrolului cresc, Statele Unite câștigă foarte mulți bani, deoarece sunt cel mai mare producător de petrol din lume. Cu toate acestea, el a subliniat că prioritatea sa ca președinte este să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare. Această poziție reflectă un calcul politic clar, Trump prioritizând obiectivele geopolitice asupra impactului economic asupra consumatorilor americani. Totuși, creșterea prețurilor la benzină ar putea deveni un risc politic pentru Trump și Partidul Republican, mai ales în contextul campaniei electorale pentru alegerile intermediare din noiembrie.
William Stern, director executiv al companiei de finanțare pentru întreprinderi mici Cardiff, a afirmat că undele de șoc geopolitice afectează rapid bugetul consumatorilor. O veste devastatoare a venit din partea unui înalt oficial american, secretarul Energiei, Chris Wright, care a declarat că Marina SUA nu este pregătită să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, prioritatea armatei fiind concentrarea asupra echipamentelor ofensive ale Iranului.
Wright a menționat că Marina ar putea fi gata să înceapă operațiunile de escortare până la sfârșitul lunii. Unii experți militari consideră această amânare o slăbiciune, sugerând că Washingtonul nu a fost complet pregătit pentru un conflict cu Iranul. Această declarație a generat îngrijorări în rândul țărilor europene, care depind de petrolul din Golf și sunt afectate de explozia prețurilor la carburanți.
Agenția Internațională pentru Energie a anunțat că va elibera 400 de milioane de barili din rezervele strategice pentru a compensa perturbările aprovizionării, Statele Unite contribuind cu 172 de milioane de barili. Totuși, analiștii avertizează că acest volum acoperă doar circa 20 de zile din pierderile de aprovizionare și că petrolul va ajunge pe piață treptat, în săptămânile și lunile următoare. Prețurile petrolului au continuat să crească cu aproape 5% chiar și în urma acestui anunț.
Japonia și Germania au anunțat decizia lor de a elibera rezervele strategice de petrol pentru a contracara creșterea prețurilor. Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a declarat că Tokyo va relaxa cererea și oferta pe piața internațională a energiei prin eliberarea rezervelor sale strategice. Reuniunile miniștrilor finanțelor și energiei din G7 au declarat că sunt „gata” să ia „toate măsurile necesare”, în coordonare cu Agenția Internațională a Energiei, pentru a aborda situația.
Danemarca a îndemnat cetățenii să renunțe la mașinile personale și să reducă consumul de energie, iar ministrul danez pentru climă, energie și utilități, Lars Aagaard, a avertizat că războiul dintre Statele Unite și Iran a împins prețurile petrolului la niveluri foarte ridicate. Pe piețele financiare, reacția a fost imediată, cu Bursa japoneză coborând cu 1,6% din cauza temerilor legate de inflație și costurile mai mari ale energiei.
Creșterea prețurilor la petrol a alimentat îngrijorări în mai multe state privind efectele asupra inflației și costului vieții. Atâta vreme cât Strâmtoarea Ormuz rămâne nesigură și conflictul nu dă semne de încheiere, prețurile petrolului vor continua să includă o primă de risc ridicată. Piața americană intră în perioada de trecere la benzina de vară, care este mai costisitoare de produs, ceea ce ar putea împinge prețurile și mai sus.
Contextul geopolitic rămâne confuz. Donald Trump a declarat că în Iran „nu a mai rămas aproape nimic” de lovit, iar războiul s-ar putea încheia curând, dar a subliniat că Statele Unite trebuie să „termine treaba”. Teheranul continuă să semnalizeze că este pregătit să provoace un șoc economic global prin destabilizarea rutelor energetice. Eliberarea rezervelor strategice poate tempera temporar presiunea, dar nu rezolvă problema de fond. Bursele asiatice și globale vor rămâne vulnerabile la noi episoade de volatilitate, iar consumatorii din întreaga lume vor continua să simtă impactul acestei crize energetice în portofelele lor.
