Un factor surprinzător care ar putea contribui la dezvoltarea bolii Alzheimer
La nivel global, demența reprezintă una dintre cele mai importante provocări pentru sănătatea publică. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc cu o formă de demență, boala Alzheimer fiind responsabilă pentru aproximativ 60–70% dintre toate cazurile diagnosticate.
Apariția bolii Alzheimer este influențată de o combinație complexă de factori genetici, biologici și de mediu. Poluarea aerului este considerată un factor de risc important pentru sănătate, având consecințe asupra creierului, pe lângă efectele deja cunoscute asupra sistemului respirator și cardiovascular.
Un studiu recent publicat în revista PLOS Medicine a analizat datele a peste 27 de milioane de persoane din Statele Unite cu vârsta de cel puțin 65 de ani, între 2000 și 2018. În această perioadă, aproximativ trei milioane dintre participanți au fost diagnosticați cu boala Alzheimer. Studiul a fost coordonat de cercetători de la Universitatea Emory, care au investigat relația dintre poluarea aerului și apariția bolii.
Cercetătorii au examinat, de asemenea, prezența unor afecțiuni frecvent asociate cu declinul cognitiv, precum hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral și depresia, pentru a verifica dacă aceste boli intermediază relația dintre poluare și dezvoltarea Alzheimerului.
Expunerea la poluare a fost estimată în funcție de concentrația de particule fine PM2,5 înregistrată în zonele de reședință ale participanților. Particulele PM2,5, care provin din diverse surse, inclusiv trafic rutier, centrale electrice, activități industriale, incendii de vegetație sau arderea combustibililor fosili, pot pătrunde adânc în plămâni și în fluxul sanguin, fiind extrem de periculoase pentru organism.
Rezultatele analizei au arătat că expunerea pe termen lung la poluarea aerului este asociată cu o probabilitate mai mare de a dezvolta boala Alzheimer. Efectele asupra creierului ar putea fi directe, fără a depinde neapărat de afecțiuni intermediare precum hipertensiunea sau accidentul vascular cerebral.
Relația dintre poluare și apariția Alzheimerului este mai puternică în cazul persoanelor cu antecedente de accident vascular cerebral, ceea ce sugerează că aceștia ar putea fi mai vulnerabili la efectele nocive ale poluării asupra sănătății creierului. Factorii de mediu și cei vasculari par să interacționeze, amplificând riscul de deteriorare cognitivă.
Studiul a analizat doar expunerea la poluarea din mediul exterior, fără a include sursele interne de particule poluante, cum ar fi cele generate de gătit sau de sistemele de încălzire din locuințe.
Un expert independent, Mark Dallas de la University of Reading, a afirmat că rezultatele studiului sunt în concordanță cu tot mai multe dovezi științifice care indică faptul că poluarea aerului ar putea fi un factor de risc modificabil pentru apariția demenței.
În acest context, Organizația Mondială a Sănătății a stabilit noi orientări globale privind calitatea aerului. Un plan de acțiune adoptat în 2025 prevede reducerea cu 50% a numărului de decese asociate poluării aerului până în anul 2040, comparativ cu nivelurile înregistrate în 2015.