Grecia își mobilizează forțele în Marea Mediterană de Est
Grecia își extinde prezența militară în Marea Mediterană de Est, valorificând tensiunile regionale apărute în urma conflictului dintre SUA-Israel și Iran. Potrivit unor surse, desfășurările de trupe ale Atenei în regiune, inclusiv în Cipru și Bulgaria, fac parte dintr-o strategie menită să modifice echilibrul de forțe din zonă.
Activitatea militară s-a intensificat în estul Mediteranei și în Balcani după atacurile Statelor Unite și Israelului asupra Iranului. Grecia a profitat de această situație, anunțând mai multe măsuri, inclusiv desfășurarea de echipamente și trupe în apropierea Turciei. Printre aceste măsuri se numără trimiterea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot pe insula Kerpe, situată la aproximativ 50 de mile de coasta Turciei, precum și desfășurarea a două fregate și patru avioane de luptă F-16 în Cipru.
Ministrul grec de externe, Nikos Dendias, a declarat că aceste tensiuni ar putea reprezenta „o oportunitate de a elimina armata turcă din Cipru”, ceea ce a alimentat noi dispute între Ankara și Atena. Guvernul grec a justificat desfășurarea fregatelor și avioanelor F-16 în Cipru prin prăbușirea unei drone în sudul insulei, iar această decizie a fost interpretată ca un semn că activitatea militară în estul Mediteranei ar putea continua să crească.
Atena a anunțat, de asemenea, planuri de întărire a apărării aeriene a Bulgariei, prevăzând trimiterea unor sisteme Patriot și avioane F-16 pentru a proteja spațiul aerian bulgar. Aceste măsuri au ca scop protejarea infrastructurii energetice critice de pe coasta Mării Negre a Bulgariei împotriva unor eventuale atacuri.
Bulgaria găzduiește deja infrastructură militară americană, inclusiv aeronave F-35 și avioane de transport. Rețeaua de gaze naturale a Bulgariei este conectată la două coridoare majore: unul din Grecia și altul din Turcia. Portul Alexandroupoli a devenit, din 2022, un punct important pentru transportul trupelor NATO și al echipamentelor militare către Bulgaria și România.
În contextul acestor desfășurări, Turcia analizează noi măsuri, inclusiv posibila întărire a securității Republicii Turce a Ciprului de Nord, cu opțiunea desfășurării de avioane de luptă F-16 pe insulă.
Contextul istoric al Ciprului
Cipru, a treia insulă ca mărime din Marea Mediterană, are o istorie politică complexă, marcată de conflicte etnice și diviziuni geopolitice. Insula a fost sub control otoman timp de trei secole, iar în 1878 a trecut sub administrație britanică. Cipru a obținut independența în 1960, dar tensiunile etnice au escaladat rapid, culminând cu invazia turcă din 1974, care a dus la divizarea insulei. În prezent, aproximativ 30.000 de soldați turci sunt desfășurați în Cipru de Nord, iar această prezență militară rămâne o sursă de tensiune între Grecia și Turcia, precum și cu Uniunea Europeană.
Negocierile pentru reunificarea insulei au fost mediate de ONU, dar au avut un progres minim. Ciprioții greci cer retragerea trupelor turce și o soluție care să garanteze drepturi egale pentru ambele comunități, în timp ce ciprioții turci și Turcia insistă pe recunoașterea autonomiei nord-cipriote și menținerea unei prezențe militare turce.