Deputatul Hristu (AUR) propune reformarea legislației pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități de grad I și II pe piața muncii
O inițiativă legislativă importantă pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost depusă în Senat, având scopul de a moderniza cadrul legal și de a facilita integrarea profesională a acestor persoane. Propunerea legislativă vizează modificarea articolului 77 alineatul (2) din Legea nr. 448/2006, aducând reglementări în conformitate cu realitățile sociale și juridice actuale, precum și cu prevederile noii Legi nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.
Inițiativa este susținută de deputatul AUR, Cosmin Hristu, din Constanța, care a subliniat necesitatea unei abordări mai realiste și umane a situației persoanelor cu handicap în contextul muncii. Propunerea oferă claritate și predictibilitate în privința încadrării în muncă a persoanelor cu invaliditate de grad I și II, eliminând interpretările divergente ale instituțiilor de control și creând oportunități reale pentru autonomie, participare și incluziune.
Modificarea propusă are ca obiectiv corectarea unei inechități legislative. În forma actuală, articolul 77 alineatul (2) din Legea nr. 448/2006 prevede că doar persoanele încadrate în gradul III de invaliditate sunt considerate persoane cu handicap și beneficiază de protecție și drepturi. Aceasta generează confuzie și limitează accesul la locuri de muncă pentru un număr semnificativ de persoane, conducând la interpretări administrative contradictorii și forme indirecte de discriminare.
Noua formulare propusă recunoaște persoanele încadrate în grad de invaliditate I și II ca persoane cu handicap, asimilate persoanelor cu handicap în contextul muncii. Această schimbare elimină o barieră juridică care le-a exclus, pe nedrept, din categoria persoanelor protejate, oferind astfel angajatorilor claritate și predictibilitate, evitând interpretările divergente ale instituțiilor de control.
Beneficiile acestei modificări sunt multiple. Pentru persoanele cu dizabilități, aceasta înseamnă recunoașterea oficială a dreptului la muncă și eliminarea unei bariere juridice care le-a exclus din categoria persoanelor protejate. Pentru angajatori, se asigură claritate și predictibilitate. Iar pentru stat, se traduce printr-un număr mai mare de oameni activi și independenți financiar, care contribuie la bugetul de stat și își valorifică potențialul prin muncă.
Importanța acestei modificări este nu doar tehnică, ci și morală, transmițând un mesaj puternic: într-o societate modernă, protecția persoanelor vulnerabile nu se mai bazează exclusiv pe ajutoare sociale, ci pe crearea de oportunități reale pentru autonomie, participare și incluziune. Propunerea legislativă nu are un impact bugetar negativ, nefiind introduse beneficii materiale noi sau cheltuieli suplimentare pentru stat. Pe termen mediu, măsura va avea efecte economice pozitive, prin creșterea veniturilor la buget și reducerea presiunii asupra sistemului de asistență socială.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat pe 25 februarie 2026, dar se află în prezent în circuitul Camerei Deputaților pentru votul final. Rezultatul acestui vot ar putea marca o schimbare semnificativă în modul în care România protejează și promovează drepturile persoanelor cu handicap, aliniindu-se la principiile moderne ale protecției sociale și ale dreptului la muncă pentru toate persoanele cu dizabilități.
