Deliciul preferat al românilor: cum să-l savurezi cu măsură pentru o viață mai lungă
Un consum moderat de pește, alături de o alimentație predominant vegetală și un program alimentar bine delimitat în timp, ar putea reprezenta o strategie eficientă pentru menținerea sănătății pe termen lung. Aceasta este perspectiva susținută de Valter Longo, director al Longevity Institute din cadrul University of Southern California, care și-a dedicat cariera studierii procesului de îmbătrânire și a mecanismelor prin care apar bolile asociate vârstei.
Dieta longevității: mai puțin înseamnă mai mult
Valter Longo susține că pragul de 80 de ani poate fi depășit prin respectarea unor principii clare: activitate fizică regulată, alimentație echilibrată și limitarea consumului anumitor alimente. Surprinzător pentru mulți, peștele, considerat adesea un aliment „ideal”, trebuie consumat cu moderație. Recomandarea sa este de doar două sau trei porții pe săptămână, într-un regim alimentar predominant vegan, completat cu cantități mici de pește. Specialistul recomandă specii bogate în acizi grași omega-3 și omega-6 și vitamina B12, precum somonul, sardinele, anșoa, codul, păstrăvul sau fructele de mare, cu accent pe alegerea produselor cu nivel scăzut de mercur.
Acizii grași omega-3 sunt asociați cu beneficii importante: susțin sănătatea cerebrală și pot contribui la reducerea factorilor de risc cardiovascular. Totuși, această imagine favorabilă are și nuanțe mai puțin discutate.
Riscurile ascunse ale consumului excesiv de pește
Potrivit recomandărilor oficiale ale NHS, peștele gras conține, în general, niveluri mai ridicate de poluanți comparativ cu alte tipuri de fructe de mare. Printre aceștia se numără mercurul, un element toxic care, în cazuri de expunere semnificativă, poate provoca tulburări neurologice precum convulsii, probleme de memorie sau amorțeală. Ghidurile NHS recomandă cel puțin o porție de pește gras pe săptămână (aproximativ 140 g gătit), însă impun limite clare pentru anumite categorii. Fetele tinere, femeile care intenționează să rămână însărcinate, femeile însărcinate sau cele care alăptează nu ar trebui să consume mai mult de două porții de pește gras pe săptămână, deoarece poluanții pot afecta dezvoltarea fătului. De asemenea, în perioada sarcinii este recomandată evitarea fructelor de mare crude și gătirea temeinică a peștelui afumat sau a crustaceelor, pentru a reduce riscul de toxiinfecții alimentare.
Nu doar ce mâncăm, ci și când mâncăm contează
Dincolo de compoziția dietei, Valter Longo pune accent și pe intervalul orar al meselor. El recomandă ca alimentația zilnică să fie limitată la un interval de 12 ore, lăsând organismului suficient timp pentru recuperare metabolică. Această abordare este susținută și de Tim Spector, care a explicat că evitarea consumului alimentar pe timpul nopții respectă ritmul circadian natural al organismului. Celulele corpului funcționează după un „ceas” intern de 24 de ore, iar mesele târzii pot perturba acest echilibru.
În aceeași dezbatere, Sarah Berry a menționat un studiu relevant: participanții care au consumat aceeași cantitate și tip de alimente, dar mai târziu în cursul zilei, s-au trezit a doua zi mai flămânzi decât cei care au încheiat mesele mai devreme. Concluzia? Momentul alimentației influențează senzația de sațietate și, posibil, controlul greutății pe termen lung.
