Transformări în coaliție: Adoptarea Ordonanței de Urgență pentru reorganizarea administrației
Început de săptămână decisiv la vârful puterii: liderii celor patru partide de guvernare și reprezentanții minorităților naționale au convenit, luni, pe o serie de măsuri urgente. Deciziile luate în ședința din 16 februarie conturează noua direcție a Executivului și vor fi implementate fără întârziere în perioada imediat următoare.
Liderii coaliției de guvernare au stabilit, în ședința de luni, direcțiile clare pentru următoarea perioadă, punând accent pe restructurarea aparatului bugetar și pe ajustarea fiscalității locale. Pachetul legislativ privind reforma administrației centrale și locale, alături de măsurile pentru relansarea economiei, a fost finalizat și urmează să fie adoptat prin Ordonanță de Urgență imediat ce procesul de avizare va fi încheiat.
Deși formele de bază ale proiectului rămân cele convenite anterior, au fost introduse câteva amendamente specifice pentru sectoarele vitale: apărare, ordine publică, siguranță națională, educație, sănătate și cultură. În aceste domenii, metodele de realizare a economiilor vor fi adaptate în funcție de specificul fiecărei instituții. Un punct esențial reconfirmat de liderii politici este cel al reducerilor salariale: economiile deja realizate de ministere pe parcursul anului 2025 vor fi luate în calcul pentru atingerea țintei totale de reducere de 10%.
Coaliția de guvernare a ajuns luni la un acord de principiu privind aplicarea reducerilor de cheltuieli în administrație, în cadrul ședinței care este încă în desfășurare. Negocierile au loc pe fondul tensiunilor din ultimele zile, generate de modul concret în care va fi aplicată ținta de reducere cu 10% a cheltuielilor salariale din ministere și instituții publice.
O altă prioritate pe agenda discuțiilor a fost revizuirea sistemului de impozitare locală. Coaliția a decis analizarea unor modificări punctuale, menite să corecteze dezechilibrele apărute în urma aplicării cotelor de supraimpozitare. Liderii coaliției au convenit exceptarea unor domenii considerate sensibile din punct de vedere social și strategic. Astfel, sănătatea, educația, ordinea publică, siguranța națională și cultura nu vor fi supuse tăierilor anunțate în pachetul de reformă administrativă.
Decizia vine după ce, în ultimele zile, au existat divergențe între partenerii de guvernare, în special pe tema aplicării uniforme a reducerilor. Unele formațiuni (în special PSD) au susținut necesitatea unor ajustări diferențiate, în timp ce altele au pledat pentru o aplicare strictă a țintei de 10%, indiferent de domeniu. Discuțiile nu sunt finalizate, iar schimbări mai pot avea loc.
În cazul educației s-a operat o distincție clară între preuniversitar și universitar. La învățământul preuniversitar nu se va aplica nicio măsură de reducere în acest an, ceea ce înseamnă că școlile și liceele nu vor fi afectate de tăierile bugetare avute în vedere pentru restul administrației. În ceea ce privește învățământul superior, măsurile de ajustare vor fi aplicate începând cu 1 octombrie, universitățile urmând să beneficieze de un scurt răgaz pentru a-și adapta bugetele.
Exceptarea sănătății, ordinii publice și siguranței naționale a fost justificată prin necesitatea menținerii capacității operaționale a acestor sisteme. Cultura a fost, de asemenea, inclusă pe lista domeniilor protejate, pe fondul argumentelor privind subfinanțarea cronică a sectorului. Un alt punct asupra căruia s-a ajuns la o înțelegere vizează modul de calcul al reducerilor. Ministerele care au făcut deja reduceri de personal sau ajustări salariale până în luna noiembrie 2025 vor trebui să acopere doar diferența până la pragul de 10%.
Această formulă a fost intens negociată, după ce mai mulți miniștri au invocat faptul că instituțiile pe care le conduc au făcut deja eforturi de restructurare și că o aplicare rigidă a noii ținte ar genera dezechilibre suplimentare. Soluția agreată încearcă să introducă un criteriu de echitate între ministere, fără a abandona obiectivul general de reducere a cheltuielilor.
Discuțiile din coaliție au loc într-un context de presiune tot mai mare asupra bugetului public, pe fondul deficitului ridicat și al angajamentelor asumate față de partenerii europeni privind consolidarea fiscală. Guvernul a anunțat încă de la începutul anului intenția de a reduce cheltuielile administrative și de a eficientiza aparatul public. În același timp, partenerii de coaliție au încercat să evite măsuri care ar putea genera costuri politice majore sau tensiuni sociale, în special în sectoare precum educația și sănătatea.
Forma finală a actului normativ urmează să fie definitivată după încheierea ședinței, iar detaliile tehnice vor fi clarificate la nivel guvernamental. Atenția autorităților se îndreaptă în special către: clădirile vechi, regimul fiscal pentru imobilele cu o vechime de peste 50 de ani; protecția socială, facilitățile destinate persoanelor cu dizabilități; echitate fiscală, optimizarea mecanismelor de supraimpozitare.
