Stelian Ion se consultă cu comisarul european pentru justiție
Deputatul constănțean al USR, Stelian Ion, fost ministru al Justiției, a tras atenția asupra stării actuale a sistemului judiciar din România, în urma unei întâlniri cu Comisarul European pentru Justiție. Ion a criticat evaluarea prea indulgentă a evoluțiilor din justiție după ridicarea MCV și a avertizat asupra riscurilor unei slăbiri accelerate a instituțiilor.
Ion a subliniat că, după ridicarea MCV, evaluarea evoluțiilor din justiție a fost considerată prea puțin critică. Există riscul ca mecanismul privind Statul de Drept să devină un exercițiu formal, în care statele membre își prezintă selectiv realizările, evitând problemele reale. Fără o evaluare fermă și onestă, instituțiile se slăbesc accelerat, iar o justiție vulnerabilizată afectează nu doar statul membru, ci însăși Uniunea Europeană.
La patru ani de la adoptarea legilor justiției din 2022, efectele negative sunt vizibile și documentate. Ion a identificat mai multe probleme structurale, printre care concentrarea puterii în mâinile unui număr restrâns de persoane și un sistem de promovare insuficient meritocratic, în care loialitatea cântărește mai mult decât performanța. De asemenea, Inspecția Judiciară este percepută ca descurajând vocile critice, iar mecanismul de investigare a infracțiunilor comise de magistrați este ineficient, alimentând percepția de impunitate.
Stelian Ion a considerat că refacerea competențelor DNA și DIICOT în materie de corupție și criminalitate organizată reprezintă o soluție viabilă și necesară. Aceste instituții au demonstrat capacitatea de a lucra independent și eficient, iar reactivarea lor în domenii cheie ar putea restabili încrederea în sistem.
Recomandările Comisiei de la Veneția nu au fost implementate integral. Decizia internă de a nu aplica anumite recomandări nu indică progres, ci un refuz de conformare. România riscă să ignore sfaturile experților europeni și să consolideze disfuncționalitățile existente. Ion a ridicat, de asemenea, probleme grave precum închiderea a sute de dosare penale, aplicarea retroactivă a unor decizii CCR și tendința de minimalizare a rolului CJUE, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea supremației dreptului Uniunii Europene.
Reacțiile ostile față de magistrații și jurnaliștii care semnalează disfuncționalități ale sistemului sau probleme de integritate la nivel guvernamental sugerează o rezistență îngrijorătoare la transparență și schimbare. Cazul Emiliei Șercan, care a documentat probleme de integritate, exemplifică presiunile asupra celor care vorbesc public despre disfuncționalități.
Deputatul a solicitat o evaluare mai exigentă în cadrul mecanismului privind Statul de Drept, sprijin pentru corectarea disfuncționalităților legislative și o poziție fermă în apărarea jurisprudenței CJUE. Stelian Ion a constatat cu surprindere că, la nivelul Comisiei Europene, există o înțelegere clară a necesității corectării legilor justiției adoptate în 2022. De la nivelul Ministerului Justiției s-a răspuns constant că este prea devreme pentru concluzii și că modificarea acestor legi nu ar avea acordul Comisiei Europene. Realitatea este exact invers: Comisia încurajează corectarea disfuncționalităților și remedierea consecințelor negative produse de aceste legi.
Declarația deputatului reflectă o fracțiune crescândă din clasa politică care contestă direcția reformelor din justiție și solicită o corectare urgentă a legilor din 2022. Mesajul din Bruxelles pare să susțină această poziție, sugerând că România are sprijinul european pentru a reveni la o justiție mai independentă și mai eficientă.
