Se poate contesta în instanță majorarea taxelor și impozitelor?
De la 1 ianuarie 2026, România a experimentat o majorare semnificativă a impozitelor pe locuințe și autoturisme, în unele cazuri dublându-se sau chiar triplându-se. Guvernul condus de Ilie Bolojan a implementat o reformă fiscală locală care a generat proteste în Secuime și în alte orașe din țară. Acum, ideea atacării acestor taxe în instanță a câștigat popularitate, iar întrebarea este: este legal și posibil să se anuleze aceste creșteri prin cale judiciară?
Creșterea impozitelor pe proprietăți rezidențiale nu a fost uniformă, dar a fost semnificativă în întreaga țară. De exemplu, Primăria Cluj-Napoca a anunțat majorări între 60 și 71% la impozitele pe clădiri rezidențiale, iar în Iași și Constanța, impozitele pe locuințe s-au dublat. La Timișoara și Ploiești, creșterea a ajuns la 80%. Un apartament din Iași, care costa aproximativ 180 de lei în impozit în 2025, are acum un impozit de circa 375 de lei în 2026, ceea ce reprezintă o creștere de peste 108%. Situația este similară și pentru autoturisme, unde regimul de impozitare s-a schimbat radical, cu noi taxe și dispariția unor scutiri anterioare. Impactul bugetar anunțat de Guvern este de 3,7 miliarde de lei în 2026, bani care rămân în bugetele administrațiilor locale.
Protestele au început recent în Secuime, cu aproximativ 200 de persoane ieșind în stradă în Gheorgheni împotriva majorării impozitelor. Demonstrațiile s-au extins în alte orașe, precum Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Târgu Secuiesc și Odorheiu Secuiesc. Oamenii au exprimat nemulțumirea față de dublarea și chiar triplarea taxelor, subliniind că nu mai pot susține cheltuielile. Aceste proteste au atras atenția UDMR, partenerul de coaliție al lui Bolojan. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a declarat: „Nu poți să guvernezi împotriva oamenilor”, implicând astfel amenințarea stabilității coaliției.
Conform Codului de Procedură Fiscală (Legea nr. 207/2015), contribuabilii au dreptul să conteste actele administrative fiscale. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal. Un contribuabil care consideră că a fost vătămat în drepturile sale printr-o decizie de impunere poate formula contestație. Totuși, este important de menționat că Curtea Constituțională a pronunțat deja asupra acestei chestiuni. În Decizia nr. 481/2025, CCR a respins sesizarea AUR privind pachetul de măsuri fiscal-bugetare, considerând că majorarea impozitelor este constituțională. Curtea a subliniat că articolul 135 din Constituția României permite consiliilor locale sau județene să stabilească impozite și taxe locale, cu condiția ca acestea să fie „în limitele legii”. Astfel, majorarea impozitelor se încadrează în aceste limite legale.
Impozitele locale în România au o istorie complexă, cu o reconstrucție semnificativă după 1989. În trecut, impozitele pe proprietăți rezidențiale erau foarte mici, iar România a avut unele dintre cele mai reduse impozite pe proprietate din Uniunea Europeană. Comparativ cu alte țări europene, cum ar fi Franța, Italia, Spania și Germania, impozitele pe proprietate din România erau semnificativ mai mici. Creșterea din 2026 aduce România mai aproape de media europeană, dar a fost implementată brusc, fără o perioadă de tranziție.
După această creștere, România se situează la jumătatea drumului către media europeană, dar fără beneficii sociale sau servicii publice îmbunătățite, așa cum se întâmplă în alte țări. Creșterea impozitelor pe proprietate și autoturisme pune presiune pe bugetele familiale, în special pentru clasa de mijloc. Impactul economic este semnificativ, având potențialul de a descuraja investițiile și a reduce consumul.
În ceea ce privește posibilitatea de anulare a creșterii impozitelor în instanță, răspunsul este complicat. Curtea Constituțională a stabilit că legea care permite aceste majorări este constituțională, ceea ce face improbabilă o contestație directă de succes. Totuși, un contribuabil poate contesta decizia de impunere a autorității locale, invocând depășirea limitelor legale sau calculul incorect. Aceasta ar putea duce la o contestație administrativă, urmată de un apel la instanța de contencios administrativ. Este important de menționat că o instanță ar putea anula o decizie de impunere specifică, dar nu și legea în sine.
O altă opțiune ar fi sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului, invocând încălcarea dreptului la proprietate privată. Totuși, aceasta ar fi o cale dificilă, deoarece CEDO recunoaște dreptul statelor de a impozita proprietatea, cu condiția ca aceasta să nu fie discriminatorie sau arbitrară.
În concluzie, anularea creșterii impozitelor în instanță este un proces complex. Curtea Constituțională a stabilit deja că legea este constituțională, iar contestațiile administrative specifice ar putea avea succes, dar nu ar anula legea în sine. O corecție legislativă, forțată de presiunea politică și protestele cetățenilor, pare mai probabilă decât anularea totală a majorărilor fiscale.
