Declinul susținerii pentru Nicușor Dan: Încrederea românilor în liderul statului a scăzut la 27,9%
Încrederea românilor în instituțiile politice continuă să se erodeze, iar Președinția nu face excepție, conform celei mai recente ediții a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research. Sondajul realizat în perioada 12–15 ianuarie 2026 arată că doar 27,9% dintre respondenți declară că au „destul de multă” sau „foarte multă” încredere în instituția prezidențială, în scădere semnificativă față de 34,8% înregistrat în iulie 2025.
În contrast, 70,4% dintre români afirmă că au „destul de puțină”, „foarte puțină” sau „deloc” încredere în Președinție, confirmând trendul descendent al capitalului de credibilitate al instituțiilor politice. Chiar și așa, Președinția se situează peste alte instituții majore ale statului, precum Guvernul (18,4%) și Parlamentul (11,9%), care se confruntă cu niveluri și mai reduse de încredere publică.
Poziționarea relativ mai bună a Președinției este explicată de capitalul simbolic asociat rolului de reprezentare externă și de mediere instituțională. Totuși, datele sociologice evidențiază o polarizare politică puternică în percepția publică asupra instituției.
Profilul celor care declară un nivel ridicat de încredere în Președinție coincide în mare măsură cu electoratul care l-a susținut pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale, incluzând votanți USR și PNL, tineri sub 30 de ani, persoane cu studii superioare și locuitori ai Bucureștiului. În schimb, neîncrederea este mai pronunțată în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor peste 45 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural.
Sondajul sugerează că încrederea în Președinție este puternic influențată de identitatea celui care ocupă funcția, reflectând polarizarea politică tot mai accentuată din societatea românească. Deși instituția prezidențială ar trebui, în teorie, să se situeze deasupra partidelor și să joace un rol de arbitru între puterile statului, datele indică faptul că aceasta nu este imună la confruntările politice. Președinția pare să reflecte tot mai mult diviziunile dintre principalele bazine electorale, riscând să se transforme dintr-un factor de coeziune într-unul de polarizare.
Evoluția este considerată problematică, având în vedere misiunea constituțională a Președintelui de a unifica societatea și de a media între puterile statului, ridicându-se deasupra clivajelor politice.
Metodologie: Datele provin din ediția a VII-a a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat între 12–15 ianuarie 2026, prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
