AFIR nu poate face față cererilor fermierilor: Bugetul pentru legume și cartofi este depășit cu 240%
Fondurile alocate prin intervenția DR-16 – „Investiții în sectorul legume și/sau cartofi” s-au epuizat înainte de termen pentru toate cele trei componente, datorită numărului mare de cereri depuse la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Aceasta se află în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
„Este o măsură mult așteptată de sectorul legumicol și al cartofului, dar alocarea este insuficientă față de nevoile reale. Doar pentru cartof, vorbim despre aproximativ 50 de milioane de euro, o sumă mult prea mică pentru a rezolva problemele structurale ale acestei culturi”, a declarat Bogdan Chiripuci, Manager Politici și Programe pentru Agricultură la Clubul Fermierilor Români.
Între 19 ianuarie și 2 februarie 2026, prin DR-16 s-au depus online 251 de proiecte, cu o valoare totală de 358,5 milioane de euro, pentru un buget total alocat de 151,38 milioane de euro – depășind alocarea cu aproape 240%. Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a explicat că interesul uriaș arată necesitatea modernizării fermelor din România. „Cererea de finanțare a depășit de 2,4 ori alocarea disponibilă, ceea ce confirmă necesitatea continuării și majorării finanțărilor de la Comisia Europeană pentru dezvoltarea durabilă a industriei agroalimentare”, a afirmat Chesnoiu.
Intervenția DR-16 a fost lansată pe 19 ianuarie 2026, însă pentru componentele „Legume – ferme individuale” și „Cartof”, sesiunea s-a închis pe 24 ianuarie, după doar cinci zile, deoarece plafonul maxim de depunere a fost depășit.
Detalii despre alocările și cererile depuse sunt următoarele:
- Legume – ferme individuale: alocare de 70,38 milioane de euro; 132 de cereri depuse, în valoare de 209,44 milioane de euro.
- Cartof: alocare de 51 milioane de euro; 94 de proiecte depuse, însumând 103,57 milioane de euro.
- Forme asociative – legume: alocare de 30 milioane de euro; 25 de proiecte depuse, în valoare de 45,48 milioane de euro.
Chiripuci subliniază că sectorul cartofului are probleme vechi și complexe. „Cartoful nu este o cultură unitară: avem cartof de consum, cartof sămânță, care necesită condiții fitosanitare speciale, și cartof pentru industrializare, folosit, de exemplu, la chipsuri. Consumatorii nu cunosc diferențele dintre soiuri, ceea ce complică piața”, a explicat el.
De asemenea, lipsa infrastructurii adecvate – spații de depozitare, irigații și extinderea culturii în noi regiuni – afectează dezvoltarea sectorului. „Este prima măsură cu alocare distinctă pentru cartof, însă suma este insuficientă”, a adăugat Chiripuci.
Analizele interne arată că printre beneficiari se află și firme din transport, logistică sau cultivarea cerealelor, nu doar fermieri specializați, ceea ce poate exclude producătorii care cunosc cu adevărat cultura. Proiectele depuse au punctaje foarte mari, între 95 și 100 de puncte, însă, din cauza bugetului limitat, unele proiecte eligibile ar putea rămâne nefinanțate. Chiripuci a declarat că a solicitat Ministerului Agriculturii suplimentarea bugetului, pentru a reduce dependența de importuri și a sprijini producția internă.
Consumatorii români preferă acum ambalaje mici, cumpărate din retail, în locul sacilor mari depozitați acasă. Aceasta necesită depozite și infrastructură logistică modernă. În prezent, suprafața cultivată cu cartof este de 33.000–35.000 hectare, față de 280.000–300.000 hectare la începutul anilor ’90.
„Sectorul cartofului este foarte special și poate fi dezvoltat doar prin politici publice adaptate. Situația este similară și în sectorul legumicol, unde doar proiectele cu punctaje foarte mari au șanse reale de finanțare”, a concluzionat Chiripuci.