Funcționarii publici din primării intră în grevă de avertisment
Sindicatul Național Solidaritatea Comunelor și Orașelor din România (SCOR) a anunțat că, pe 10 februarie, între orele 10.00 și 12.00, angajații primăriilor din 1300 de comune și orașe din România vor organiza o grevă de avertisment. SCOR a transmis premierului Ilie Bolojan că „Nu acceptăm să fim săracii administrației locale! Cerem respectarea Constituției!”
Grevă de avertisment va avea loc în întreaga țară, iar primarii din comune subliniază că „jumătatea de funcționar public” și „meniul săracilor” reprezintă discriminări inacceptabile. Aceștia acuză Guvernul că preferă să piardă până la jumătate de miliard de euro din PNRR și să reducă salariile în primăriile comunităților sărace, ceea ce duce la o dublă sărăcire a românilor din comune.
Primarii cer reforma sistemului de finanțare a bugetelor locale, conform Cartei Europene a Autonomiei Locale, prin mecanisme eficiente de egalizare a veniturilor, nu prin dublarea impozitelor locale și retragerea cotelor din impozitul pe venit. Aceștia afirmă că impozitul pe venit, accizele și TVA nu sunt „ale guvernului”, ci contribuțiile fiecărui cetățean și trebuie utilizate onest pentru toți cetățenii, nu disproporționat pentru cei din zonele urbane prospere.
Conform Legii finanțelor publice, bugetul de stat ar trebui adoptat înainte de începutul anului bugetar, adică până la 31 decembrie a anului precedent. Totuși, Guvernul Bolojan ar putea să împingă termenele mult mai departe decât predecesorii săi. Surse politice din interiorul coaliției afirmă că bugetul de stat pentru 2026 este întârziat deliberat, astfel încât primăriile să rămână cu un spațiu minim de cheltuire în primele luni ale anului.
Se vorbește despre adoptarea bugetului în februarie, dar „negocierile sunt abia la început”, iar calendarul real ar putea depinde de aprobarea unor pachete legislative esențiale. În acest context, legea bugetului pe 2026 ar putea fi adoptată „cel mai probabil în martie”, ceea ce ar duce la aprobarea bugetelor locale în luna mai. Această întârziere ar funcționa ca un mecanism de „reducere a deficitului din pix”, prin blocarea cheltuielilor.
Alexandru Nazare a menționat că proiectul de buget ar urma să fie publicat și aprobat în Guvern la mijlocul lunii februarie, urmat de dezbatere și vot în Parlament. Însă, fără un buget aprobat, instituțiile vor rămâne într-un regim restricționat, care permite plăți curente, dar limitează inițierea de cheltuieli și proiecte noi.
Legea finanțelor publice stipulează că, în cazul neadoptării legilor bugetare în termen, Guvernul își desfășoară activitatea pe baza bugetului anului precedent, cu limite lunare de cheltuieli. Aceasta îngreunează lansarea de proiecte noi, deoarece ordonatorii de credite sunt constrânși de plafonul lunar și de prudența la angajamente.
La nivel local, blocajul este accentuat, autoritățile locale având nevoie de sumele de la bugetul de stat pentru a-și construi bugetele. Proiectul bugetului local se definitivează într-un termen legat de momentul publicării legii bugetului de stat, iar aprobarea bugetelor locale trebuie realizată în maximum 45 de zile de la publicare. Dacă nu se respectă acest termen, se pot dispune sistări ale alimentării cu cote și sume defalcate.
Sursele politice mai susțin că, după o primă parte a anului cu cheltuieli restricționate, în octombrie ar putea apărea o nouă „ordonanță trenuleț”, prin care se vor lua banii necheltuiți, iar deficitul va fi cosmetizat prin frânarea execuției, nu prin reforme. Astfel, blocajul financiar al primăriilor ar putea continua, afectând grav capacitatea acestora de a lansa proiecte și a răspunde nevoilor comunităților locale.