Trump renunță la ideea de a anexa Groenlanda și lansează un plan ingenios pentru a contracara influența Rusiei și Chinei
Criza diplomatică declanșată de intenția Statelor Unite de a cumpăra Groenlanda pare să se fi încheiat. Președintele american Donald Trump a renunțat la ideea anexării teritoriale, dar nu și la ambiția de a transforma insula într-un punct strategic major pentru SUA și NATO.
Potrivit Bloomberg, un document discutat cu state europene și cu Alianța Nord-Atlantică conturează un nou plan: extinderea prezenței militare și economice americane în regiune. Documentul prevede o serie de măsuri care ar consolida influența americană în Groenlanda:
- extinderea bazelor militare existente
- desfășurarea de sisteme de rachete
- o prezență NATO mult mai puternică
- crearea unui comandament multinațional pe insulă, condus de SUA
Pe lângă componenta militară, se discută și despre accesul la resursele naturale ale Groenlandei, un subiect sensibil în contextul competiției globale pentru minerale rare. O clauză separată subliniază obiectivul strategic al Washingtonului: împiedicarea oricărei prezențe rusești sau chineze în regiune, fie militare, fie economice.
În schimbul acceptării acestui nou cadru de cooperare, Trump a renunțat la două măsuri care tensionaseră relațiile transatlantice: nu va mai impune tarife comerciale suplimentare pentru opt state europene și nu va mai ridica problema achiziționării Groenlandei. Acest compromis deschide calea pentru o strategie comună NATO în Arctica, zonă considerată tot mai importantă în contextul rivalităților geopolitice.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a declarat că a ajuns la un „cadru al unui acord viitor” împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Președintele american a reiterat interesul pentru Groenlanda, dar a exclus orice acțiune forțată. Rutte a confirmat că statele NATO vor intensifica securitatea în Arctica și a precizat că discuțiile privind suveranitatea insulei nu au fost reluate.
Trump a menționat și discuții legate de „Domul de Aur”, un program american de apărare antirachetă pe mai multe niveluri, anunțat în 2025, care prevede desfășurarea de interceptoare în spațiu pentru a contracara amenințările balistice și hipersonice, cu termen de finalizare în 2029. Experții atrag atenția că detaliile rămân neclare. Christine Nissen, analist la Think Tank Europa, a explicat că nu este limpede dacă „cadrul” reprezintă doar o declarație politică sau un set de angajamente concrete, cu termene și obligații precise.
De asemenea, nu se știe dacă acordul implică doar SUA și Danemarca sau și autoritățile din Groenlanda. The New York Times a relatat, citând oficiali implicați în discuții, că se analizează posibilitatea acordării unor mici zone suverane Statelor Unite pentru baze militare, un model similar cu bazele britanice din Cipru, Akrotiri și Dhekelia. Aceste „buzunare” ar fi teritorii controlate direct de Washington, destinate exclusiv uzului militar.
Prin renunțarea la ideea anexării și adoptarea unui plan de consolidare militară, Washingtonul urmărește să își securizeze poziția în Arctica și să limiteze influența Rusiei și Chinei într-o regiune cu mize economice și strategice uriașe. Pentru NATO, acordul deschide o nouă etapă de cooperare în nordul înghețat, într-un moment în care competiția globală pentru resurse și poziționare militară devine tot mai intensă.
