Controversa privind gestionarea cazurilor medicale în absența liniei de gardă la Spitalul Județean Constanța
Medici din Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Constanța au trimis o reclamație către autorități, exprimându-și nemulțumirea față de o nouă procedură operațională controversată. Aceasta se referă la gestionarea cazurilor medicale în absența liniei de gardă pentru specialități precum neurochirurgie, chirurgie plastică și chirurgie ortopedică pediatrică. Documentul, intitulat „Procedură operațională – Gestionarea cazurilor medicale în absența liniei de gardă” (cod PO-71-DM-15, ediția 1/rev.1), prevede pași de lucru în Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) și în secțiile chirurgicale.
Procedura stipulează că pacienții sunt evaluați în UPU, iar stabilizarea se realizează „în limita competențelor și resurselor disponibile”. Pacienții care pot fi considerați „urgențe amânate active” pot fi internați pentru supraveghere în alte clinici, iar tratamentele vor fi inițiate conform foaiei clinice de observație generală. Transferul pacienților către specialitatea de bază se va face „în prima zi în care este disponibil” medicul de specialitate. În cazul urgențelor majore, se preconizează organizarea transferului interclinic, cu informarea Centrului Operativ pentru Situații de Urgență (COSU).
Nemulțumirea medicilor constă în faptul că acest protocol a fost stabilit fără consultarea reală a specialiștilor și că, în practică, ar pune presiune pe specialitățile chirurgicale care au linii de gardă funcționale. Aceștia susțin că redistribuirea responsabilităților poate crea o zonă gri, lăsând medicii răspunzători pentru pacienți care necesită expertiză specifică. Documentul enumeră riscuri asociate acestei organizări, precum întârzierea intervențiilor chirurgicale, subaprecierea gravității cazului și suprasolicitarea personalului.
Un aspect critic este modul în care procedura formalizează documentarea cazurilor. Se cere consemnarea în foaia clinică de observație că pacientul a fost evaluat și tratat inițial de un medic din altă specialitate, ceea ce poate fi interpretat ca o mutare a răspunderii. De asemenea, în cazul chirurgiei pediatrice, se menționează că nu se pot efectua intervenții chirurgicale definitive complexe fără chirurg pediatru, ci doar măsuri de stabilizare.
În cazul neurochirurgiei, pacienții vor fi internați în alte clinici, iar transferul în Secția Neurochirurgie se va face în prima zi în care un medic din specialitate devine disponibil. Medicii au ridicat întrebări cu privire la criteriile operaționale și timpii de decizie, subliniind că documentul nu clarifică suficient cine stabilește necesitatea intervenției de urgență și cum se procedează dacă specialitatea lipsă nu poate fi mobilizată rapid.
În concluzie, medicii consideră că spitalul a ales o soluție administrativă care „mută” presiunea către secțiile care pot asigura gardă, în loc să abordeze problemele fundamentale legate de lipsa liniilor de gardă. Procedura pare să transforme o deficiență de organizare într-o obligație pentru alte specialități, fără a oferi protecție reală medicilor care decid în afara competenței lor. Într-un spital de urgență, unde timpii de reacție sunt esențiali, formulările vag definite pot constitui o vulnerabilitate majoră.
