Europa îmbrățișează economia de război
Investitorii direcționează masiv capital către ceea ce este deja descris drept „un mega-trend” al cheltuielilor europene pentru apărare, susținut de finanțări la nivelul Uniunii Europene, de bugete naționale și de mobilizarea capitalului privat, cu efecte așteptate pe tot parcursul următorului deceniu. O situație similară s-a mai petrecut în al Doilea Război Mondial, când toate statele din Europa au început să direcționeze resurse pentru producția de armament.
În prima săptămână din 2026, acțiunile principalelor companii europene de apărare au înregistrat creșteri de aproape 20%, sectorul fiind perceput din ce în ce mai mult ca o investiție structurală pe termen lung. Evoluția este influențată de tensiunile geopolitice recente, inclusiv cele din Venezuela și Groenlanda, precum și de îngrijorările legate de capacitățile defensive ale Europei și viitorul NATO. Raphaël Thuin, șeful strategiilor de piețe de capital la Tikehau Capital, a declarat că mai mulți factori converg către un „mega-trend în formare”, inclusiv amenințarea persistentă din partea Rusiei și diminuarea rolului de garant al securității europene jucat de Statele Unite.
Thuin a subliniat că starea „degradată” a securității europene, după decenii de subfinanțare, necesită măsuri urgente. Această tendință va continua indiferent de evoluțiile din Ucraina sau de un eventual acord de pace, deoarece riscurile structurale pentru securitatea Europei nu dispar. În centrul temei investiționale se află și sfârșitul „umbrelei” de apărare americane asupra Europei, ceea ce înseamnă că securitatea europeană va reveni tot mai mult în sarcina statelor de pe continent.
Capacitățile militare globale au intrat din nou în prim-plan în contextul tensiunilor geopolitice care au marcat debutul anului 2026. Răsturnarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, de către forțe americane a fost urmată de noi tensiuni privind Groenlanda și de semne de fractură în cadrul NATO. Președintele SUA a reiterat necesitatea strategică a Groenlandei pentru securitatea națională, ceea ce a alimentat întrebări cu privire la viitorul alianței transatlantice și a crescut presiunea asupra Europei de a-și consolida propriile capacități militare.
Aneeka Gupta, director de cercetare macroeconomică la WisdomTree, a arătat că blocajul negocierilor de pace din Ucraina, tensiunile legate de Groenlanda și operațiunea din Venezuela acționează ca noi catalizatori pentru sectorul apărării în 2026, după un an record în 2025. Gupta a subliniat că aceste evenimente validează decizia Europei de a bloca cheltuieli semnificative și de a-și localiza capacitățile critice, consolidând un pipeline de reînarmare evaluat la trilioane de euro.
Evoluțiile bursiere reflectă această schimbare structurală. Grupul german Rheinmetall a crescut cu 22,8% de la începutul anului, compania italiană Leonardo a avansat cu 19,7%, iar Renk, un producător de componente pentru tancuri, a urcat cu 23,1%. Hensoldt, specialist în radar și supraveghere, a înregistrat o creștere de 25,6%, iar producătorul suedez de avioane de luptă Saab a avut un randament de aproape 30%. Indicele Stoxx Europe Total Market Aerospace and Defense a încheiat anul 2025 cu un avans de 56,5%. Chiar și așa, acțiunile europene din domeniul apărării se tranzacționează încă la un discount față de omologii americani, cu un raport de aproximativ 28 de ori câștigurile, comparativ cu peste 30 în SUA.
Thuin a avertizat că există un spațiu limitat pentru erori pe termen scurt, însă, pe un orizont de doi până la cinci ani, evaluările nu mai par ridicate în contextul creșterii structurale a comenzilor și a cheltuielilor militare. Investitorii subliniază angajamentele de cheltuieli atât la nivel național, cât și la nivelul UE, inclusiv inițiativa „Rearm Europe” de 800 de miliarde de euro, ca piloni centrali ai acestui trend. De asemenea, sprijinul politic pentru mobilizarea capitalului privat este în creștere.
Helen Jewell, director de investiții internaționale la BlackRock, a declarat că, în opinia sa, companiile de apărare vor beneficia de planurile de cheltuieli militare pe termen lung ale UE și NATO, indiferent de fluctuațiile pe termen scurt generate de evenimente geopolitice. Thuin a subliniat că Europa vizează acum alocarea a aproximativ 2,5% din PIB pentru echipamente și cheltuieli militare, procent care poate ajunge la 5% dacă sunt incluse securitatea și securitatea cibernetică, un proces care va dura ani pentru a fi implementat.
Fawaz Chaudhry, director de investiții la Fulcrum Asset Management, a descris intervenția militară a SUA în Venezuela ca fiind „un exercițiu de semnalizare” care va accelera reînarmarea nu doar a Europei, ci și a Asiei. Thuin a subliniat că producătorii europeni de armament vor beneficia atât de creșterea cheltuielilor interne, cât și de cererea externă, având în vedere că multe dintre aceste companii sunt exportatori importanți. El a adăugat că, pe lângă livrările actuale pentru Ucraina, Europa va trebui să-și reconstruiască rapid capacitățile militare proprii. Rachetele, sistemele de apărare antiaeriană, avioanele de luptă și navele militare se numără printre domeniile în care cererea este așteptată să crească semnificativ, pe fondul unei noi ere dominate de „hard power” și de competiția strategică globală.
