Impactul administrației Bolojan asupra economiei
Politicile de austeritate implementate în ultimele luni de guvernul condus de Ilie Bolojan au început să aibă un impact vizibil asupra economiei, cu efecte negative asupra pieței muncii. Conform analizei Institutului Național de Statistică (INS) pentru perioada decembrie 2025 – februarie 2026, activitatea economică a încetinit, iar scumpirile sunt anticipate în aproape toate sectoarele. Rata șomajului a crescut, atingând 6% în noiembrie 2025, o creștere de 0,1 puncte procentuale față de luna anterioară.
Numărul total al șomerilor cu vârste între 15 și 74 de ani este estimat la 493.700 de persoane, în comparație cu 487.300 în luna octombrie 2025. Comparativ cu noiembrie 2024, când erau 455.400 de șomeri, creșterea anuală este de aproape 38.300 de persoane, indicând o deteriorare constantă a pieței muncii pe parcursul anului 2025. Rata șomajului la bărbați este de 6,1%, în timp ce la femei este de 5,9%. În segmentul de vârstă 25-74 de ani, rata șomajului este estimată la 4,7%, cu 4,8% la bărbați și 4,6% la femei. Acești șomeri reprezintă 73,7% din total, adică aproximativ 363.900 de persoane, ceea ce subliniază că problema nu afectează doar tinerii, ci și populația activă adultă.
Un aspect alarmant este rata foarte ridicată a șomajului în rândul tinerilor, estimată la 26,9% pentru grupa de vârstă 15-24 de ani (iulie–septembrie 2025), ceea ce indică dificultăți serioase la intrarea pe piața muncii și riscul unei migrații accelerate sau al ieșirii din sistemul de ocupare.
Aceste date sunt susținute de analiza INS privind tendințele economice pentru începutul lui 2026. În sectorul industrial, managerii prevăd o scădere moderată a producției și reducerea numărului de angajați, în timp ce prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, menținând astfel presiunea inflaționistă. În construcții, sectorul cel mai vulnerabil, se estimează o scădere semnificativă a producției și a forței de muncă, însoțită de creșterea prețurilor. În retail, managerii se așteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri, iar 35,2% dintre aceștia prevăd scumpiri, comparativ cu doar 1,8% care anticipează ieftiniri. Activitatea în servicii este considerată relativ stabilă, însă prețurile continuă să crească, iar angajările rămân aproape neschimbate.
În concluzie, economia României se confruntă cu o situație în care cererea scade, companiile își reduc expunerea și costurile, iar inflația persistă. Creșterea șomajului, chiar și moderată, este un indicator crucial al direcției economice viitoare: atunci când companiile reduc personalul, consumul scade, iar presiunea asupra bugetelor familiale crește, amplificând astfel încetinirea economică. Totodată, creșterea prețurilor în diverse sectoare compune un efect combinat greu de gestionat, cu mai puține venituri sigure și costuri mai mari pentru populație.
Datele sunt estimate conform standardelor Biroului Internațional al Muncii și provin din Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO), cu mențiunea că valorile pentru noiembrie 2025 sunt provizorii și pot fi revizuite ulterior. Direcția actuală este clară: la începutul lui 2026, România se îndreaptă spre o perioadă marcată de austeritate, încetinire economică și scumpiri evidente.
