Generalii europeni îndeamnă cetățenii să se pregătească pentru conflict
Declarația făcută în noiembrie de generalul Fabien Mandon, șeful Statului Major al forțelor armate franceze, privind necesitatea ca Europa să se pregătească pentru război, a avut un impact puternic asupra opiniei publice din Franța. Aceasta a fost susținută de alți generali de top din Europa, inclusiv de șeful NATO, Mark Rutte, care a afirmat că Europa trebuie să se pregătească pentru „un război de amploarea celui trăit de bunicii sau străbunicii noștri”.
Europa Occidentală se confruntă cu dificultăți în a accepta că se află „într-un spațiu între pace și război”, conform lui Blaise Metreweli, șefa serviciilor de informații britanice. Țările din vecinătatea Rusiei, cum ar fi statele baltice, Polonia și țările nordice, înțeleg deja importanța pregătirii pentru un conflict. În capitale precum Parisul, unde amenințarea pare îndepărtată, războiul este perceput mai mult ca un subiect de televiziune, așa cum notează The Economist.
Semnalele de alarmă trase de responsabilii din domeniul securității continuă. Pe 11 decembrie, Mark Rutte a reiterat necesitatea ca Europa să fie pregătită pentru un conflict major. La scurt timp după aceea, Sir Richard Knighton, șeful Statului Major al armatei britanice, a subliniat că securitatea „nu poate fi externalizată doar către forțele armate”. Aceste avertismente sunt contestate de anumiți politicieni din opoziție, cum ar fi Fabien Roussel, liderul Partidului Comunist Francez, care a descris discursul generalului Mandon ca un „belicism intolerabil”.
Guvernele europene încep să reacționeze prin reintroducerea unor forme de serviciu militar și pregătirea civililor pentru un posibil conflict. De exemplu, guvernul german a convenit asupra unui nou model de recrutare, începând din 2026, când toți tinerii de 18 ani vor primi un chestionar pentru a evalua disponibilitatea de a servi. Din 2027, bărbații de 18 ani vor fi supuși unui control medical, scopul fiind crearea unei baze de date pentru mobilizare, conform ministrului apărării Boris Pistorius, care vorbește despre o „capacitate de pregătire pentru război”.
În Franța, președintele Emmanuel Macron a anunțat un serviciu militar voluntar, plătit, de zece luni, pentru tinerii între 18 și 25 de ani, începând din 2026, având în vedere că serviciul militar obligatoriu a fost desființat în 1997. Polonia analizează posibilitatea unui program de instruire militară pentru toți bărbații adulți, deși nu există propuneri concrete în acest sens. Accentul este pus pe consolidarea rezervelor și pe transmiterea unui mesaj către potențialii adversari.
Franța și Germania își iau inspirația din modelul țărilor nordice, care au menținut înrolarea militară obligatorie. Finlanda și Norvegia cheamă toți bărbații la recrutare la 18 ani, considerând populația parte a apărării colective. Germania își bazează noul sistem pe modelul Suediei, care a reintrodus conscripția în 2018, obligând toți tinerii să se înregistreze la 18 ani.
Răspunsul european rămâne inegal, iar Italia, care a suspendat conscripția în 2005, plănuiește să prezinte un proiect de lege pentru crearea unei rezerve voluntare în 2026, pentru a acoperi un deficit de personal estimat la 30.000–40.000 de militari. În Spania, bugetul apărării a crescut, dar nu se discută despre conscripție. Marea Britanie, în ciuda planurilor de reînarmare, nu ia în calcul opțiunea conscripției, limitându-se la un program de tip „an de pauză” pentru tinerii sub 25 de ani.
În ceea ce privește pregătirea civililor, Țările nordice, baltice și Polonia sunt mult mai avansate decât statele din Europa Occidentală. Suedia organizează anual o „săptămână a pregătirii”, iar în 2024 fiecare gospodărie va primi un ghid care explică obligațiile cetățenilor în caz de război. Lituania a publicat un ghid similar, detaliind necesarul pentru supraviețuirea timp de trei zile. Suedia intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare civilă la 19,4 miliarde de coroane până în 2028.
În multe țări din Europa Occidentală, inițiativele de acest tip lipsesc. De exemplu, Olanda a trimis un ghid pentru situații de urgență tuturor gospodăriilor, iar Franța s-a pregătit pentru atacuri teroriste, dar nu pentru un conflict major. O discuție publică pe acest subiect aproape că nu există în Spania și Italia.
Un sondaj realizat în nouă țări europene a evidențiat diferențele de percepție. 77% dintre polonezi consideră că există un risc ridicat de război cu Rusia în următorii ani, comparativ cu doar 34% dintre italieni. Totuși, există un consens general că Europa nu este pregătită, 69% dintre respondenți credând că țara lor nu ar putea să se apere în fața Rusiei. Procentul ajunge la 85% în Italia, 69% în Germania, 58% în Polonia și 51% în Franța.
