Boicotul judecătorilor CCR amână reforma pensiilor speciale
Patru judecători ai Curții Constituționale a României (CCR), susținuți de PSD, au boicotat ședința dedicată discuției contestației Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) referitoare la reforma pensiilor speciale. Această reformă ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026, dar, în urma acțiunii de sabotaj, luarea unei decizii a fost amânată pentru 16 ianuarie 2026.
Judecătorii care au boicotat ședințele sunt Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. În total, Curtea Constituțională are nouă judecători.
„Nu a putut să fie întrunit cvorumul. În ședința din 28, plenul a început în formație completă. Azi nu a fost cvorum. Prevederea legală arată că întreruperea poate să fie făcută dacă cere un judecător. Pentru că am văzut speculații cu privire la un studiu de impact, trebuie să precizez că studiul e un act premergător. Nu e o noutate. Următorul termen, vineri, 16 ianuarie”, a declarat Simina Tănăsescu, președintele CCR.
Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a criticat acțiunile judecătorilor de la CCR, considerându-le un abuz fără precedent. El a subliniat că, fără o Curte Constituțională corectă și echilibrată, reformele din România nu vor putea fi realizate. Ion a menționat că a propus o reformă a CCR în anii anteriori, dar majoritatea parlamentară nu a acordat atenție acestei idei.
„După acest episod, cred că vedem cu toții încă un elefant în încăpere: abuzurile CCR și necesitatea modificării legii care îi reglementează funcționarea. Până nu vom face acest pas, ne vom lovi permanent de voința câtorva inși promovați acolo pe criterii de obediență, nu de onestitate și pregătire profesională”, a adăugat Stelian Ion.
Revenind la situația actuală, prin sabotajul realizat de cei patru judecători propuși de PSD, proiectul de lege referitor la pensiile magistraților este acum compromis. Dacă aceștia nu vor mai boicota ședința din 16 ianuarie și obiecțiile de neconstituționalitate vor fi respinse, legea va trebui modificată de urgență de Parlament, preferabil printr-o lege publicată în același Monitor Oficial cu legea în discuție. Totuși, și acel proiect de modificare va putea fi contestat la CCR.
