Majorări de taxe pregătite de Guvern pentru 2026
Guvernul României intenționează să implementeze majorări de taxe începând cu 1 ianuarie 2026, conform unei analize recente. Una dintre cele mai semnificative modificări preconizate este creșterea cotei impozitului pe venit de la 10% la 16%, aplicată asupra venitului brut. Această măsură a fost criticată de fostul premier Florin Cîțu, care a subliniat contradicția dintre afirmațiile publice privind „înghețarea taxelor” și prevederile ordonanței.
Cîțu avertizează că românii vor simți efectele acestor decizii, nu doar ale declarațiilor, și că anul 2026 ar putea aduce o presiune suplimentară asupra populației, cu creșteri ale taxelor, prețurilor și dobânzilor. El a caracterizat această direcție economică ca fiind „intervenționism/socialism”, afirmând că a fost începută în 2022.
Un alt aspect important al ordonanței vizează impozitele locale. Guvernul ar permite primăriilor să crească impozitele pe proprietăți și autoturisme cu până la 80%, ceea ce ar genera o povară financiară mai mare pentru contribuabili. De asemenea, se preconizează ca, în termen de 3 zile de la adoptarea ordonanței, primăriile să comunice organelor fiscale competente noile valori ale impozitelor, iar hotărârile de consiliu local să fie adoptate până la 31 decembrie. Draftul ordonanței include și sancțiuni administrative pentru nerespectarea acestor termene, inclusiv posibilitatea ca finanțele publice să sisteze alimentarea bugetelor locale cu anumite sume defalcate, cu excepții pentru plata salariilor și a unor drepturi sociale.
Guvernul se reunește pentru a adopta ordonanța „trenuleț”, care, de obicei, introduce măsuri de corecție bugetară pe ultima sută de metri. Premierul Ilie Bolojan a subliniat în cadrul unei emisiuni TV faptul că ordonanța va clarifica măsurile convenite în coaliția de guvernare, inclusiv creșterea salariului minim și reducerea impozitului IMCA pe cifra de afaceri.
Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor, obiectivele principale ale ordonanței sunt stimularea economiei, sprijinirea angajaților vulnerabili, reducerea cheltuielilor bugetare și consolidarea disciplinei financiare, în paralel cu sprijinirea autorităților publice locale prin oferirea de împrumuturi din trezorerie.
