Ovanesian își însușește protestul CT BUS în bătălia cu primarul Chițac
Felicia Ovanesian, consilier independent, continuă să se implice în conflictul de la CT BUS, chiar și după ce tensiunile au fost oficial stinse. Aceasta folosește situația ca pe o platformă pentru consolidarea propriului capital politic. Anunțul său recent, prin care cheamă cetățenii la o întâlnire la primărie pe 23 decembrie, pare a fi o tentativă de a transforma un conflict social delicat într-o oportunitate politică personală.
Ovanesian a lansat un apel public cu tentă evidentă de instigare la protest, încercând să reactiveze o stare de tensiune în jurul situației de la CT BUS, în ciuda faptului că conflictul care a generat nemulțumirile inițiale este, în prezent, stins. Mesajul său, care îndeamnă cetățenii să se prezinte la primărie într-o anumită zi și la o anumită oră, este prezentat ca un demers „despre noi”, dar ridică întrebări serioase cu privire la scopul real al mobilizării.
Această acțiune poate fi interpretată ca o încercare de confiscare a unei situații care afectează în mod real comunitatea și angajații CT BUS, având scopuri mai degrabă politice decât de bine public. Poziționarea sa publică evidențiază un conflict personal cu primarul Vergil Chițac, care pare să primeze în fața interesului comunității. Dincolo de retorica mobilizatoare, se conturează o acțiune cu miză personală, în care protestul devine instrument de imagine.
Nu există indicii că demersul Ovanesian ar fi motivat de empatie față de angajații CT BUS sau de o preocupare reală pentru condițiile lor de muncă. Dimpotrivă, totul se înscrie în strategia unei dispute politice și personale pe care aceasta o are cu primarul Chițac. O problemă care ar trebui să țină de relația dintre administrație, management și angajați riscă astfel să fie deturnată într-un spectacol politic, util doar pentru consolidarea profilului public combativ al Ovanesian.
Într-o comunitate care necesită echilibru, responsabilitate și soluții, apelurile publice formulate în termeni imperativi și emoționali pot deveni periculoase, deoarece nu urmăresc rezolvarea unei probleme, ci întreținerea ei. Când protestul nu mai este despre revendicări concrete, ci despre imagine și răfuieli personale, el încetează să mai fie un instrument civic și devine o unealtă politică.
