Executivul își asumă răspunderea pentru reformarea pensiilor magistraților
Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, într-o ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului, angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților. Bolojan a subliniat că acest proiect îndreaptă o inechitate socială.
„Guvernul îşi angajează răspunderea pe proiectul de Lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor în condiţiile în care, aşa cum ştiţi, Curtea Constituţională, cu un vot de 5 la 4 la prima angajare, a considerat că termenul de așteptare de 10 zile pentru primirea unui aviz de la CSM nu a fost suficient. De data aceasta, avem și avizul CSM, e adevărat, negativ”, a explicat Bolojan.
Proiectul are câteva elemente importante: vârsta de pensionare a magistraților va fi crescută de la 48-50 de ani la 65 de ani, iar vechimea minimă necesară pentru pensionare va fi majorată de la 25 la 35 de ani. Astfel, nu va mai fi posibilă pensionarea sub 58 de ani. De asemenea, pensia va fi limitată la 70% din ultimul salariu net, comparativ cu sistemul actual în care pensia este echivalentă cu ultimul salariu. Perioada de tranziție va fi extinsă de la 10 la 15 ani, ceea ce înseamnă că fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus pentru a ajunge la noua vârstă standard de pensionare.
Bolojan a menționat că acest proiect răspunde la trei aspecte importante. În primul rând, corectează o inechitate socială percepută de cetățeni, având în vedere că pensionările la 48-50 de ani nu sunt întâlnite în alte sisteme din țări civilizate. De asemenea, pensiile actuale, care sunt mai mari decât salariile, generează un sentiment de nejustificare în rândul altor categorii profesionale.
Al doilea aspect se referă la consolidarea economiei. România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de cetățeni activi pe piața muncii, iar acest proiect își propune să crească numărul persoanelor implicate în economie, având ca scop dezvoltarea economică și sustenabilitatea sistemului de pensii.
În final, proiectul este esențial pentru accesarea fondurilor europene, corectarea acestor inechități fiind o condiție asumată de România în cadrul PNRR. Angajarea răspunderii pe acest proiect va permite țării să primească fondurile reținute.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a menționat că subiectul a fost discutat în ședința extraordinară a Guvernului, unde au fost analizate 42 de amendamente depuse de senatori și deputați, toate acestea fiind respinse de Guvern.