Decizie șocantă a premierului Bolojan: magistrații din universități, pe cale de a fi eliminați
Guvernul Bolojan pregătește o lovitură grea pentru universitățile de stat. Magistrații și ofițerii care au pensii de serviciu nu vor mai putea, în mod real, să predea la catedră după pensionare, decât cu prețul renunțării la 85% din pensie.
Proiectul de lege publicat de Ministerul Muncii introduce o regulă radicală pentru toți cei care au pensii de serviciu sau pensii militare și sunt plătiți din fonduri publice. Cei care doresc să rămână în activitate ori să se reangajeze la stat, inclusiv în universități, vor primi în continuare salariul, dar numai 15% din pensie. Restul de 85% va fi „pus între paranteze” pe durata activității.
Premierul Ilie Bolojan afirmă că educația și sănătatea nu vor fi afectate, însă acest lucru este adevărat doar pentru majoritatea profesorilor obișnuiți. Elita învățământului juridic și militar de stat, respectiv magistrații și ofițerii pensionari, este, în realitate, împinsă afară.
O interdicție mascată
Proiectul nu stipulează direct că „magistrații pensionari nu mai pot preda la universități de stat”, ci afirmă că orice persoană plătită din fonduri publice, inclusiv personalul didactic universitar, care beneficiază de pensie de serviciu sau pensie militară poate continua activitatea doar dacă acceptă reducerea pensiei cu 85%, cu acord anual al angajatorului. Dacă nu optează în termenul prevăzut, contractul de muncă sau raportul de serviciu încetează de drept.
Așadar, un judecător sau procuror pensionar care predă la Facultatea de Drept a unei universități de stat va trebui să aleagă între a rămâne la catedră pe salariul de profesor și a renunța la 85% din pensie sau a pleca acasă și a păstra integral pensia. Aceasta reprezintă o interdicție de facto a magistraților în facultăți, deoarece foarte puțini își vor permite să piardă 85% din pensie doar pentru câteva cursuri pe săptămână.
O situație similară se aplică ofițerilor cu pensii militare care predau în sistemul de stat. Universitatea Națională de Apărare, Academia de Poliție, Academia SRI, instituții care depind de cadre cu experiență operațională, sunt afectate direct de noua regulă.
Impactul asupra învățământului juridic și militar
Magistrații pensionari care sunt deja la catedră se află în fața unei mutări brutale. Dacă legea intră în vigoare în forma actuală, universitățile de stat vor fi obligate să le înceteze contractele dacă nu acceptă să-și reducă pensia. Nu există o perioadă de tranziție, doar o forțare administrativă.
Facultățile de drept de stat sunt cele mai afectate, deoarece o parte importantă din cursurile de procedură, drept penal, constituțional sau practică judiciară sunt asigurate de judecători și procurori pensionari. De asemenea, Universitatea Națională de Apărare, Academia de Poliție și Academia SRI, care se bazează pe foști ofițeri superiori, vor suferi aceleași consecințe.
Din punct de vedere economico-social, logica măsurii este discutabilă. Universitățile vor trebui să plătească oricum alte cadre, fie titulari, asociați sau doctoranzi, iar statul nu va face economii la salariile universitare, penalizând propriile resurse umane de vârf.
Haos administrativ în universități
Interdicția nu afectează doar persoanele vizate, ci și instituțiile. Dacă magistrații și ofițerii pensionari se retrag pentru a nu-și pierde pensia, catedre întregi vor rămâne descoperite peste noapte, iar studenții vor primi o formare mai teoretică, mai puțin conectată la practică. Acest lucru contrazice declarațiile guvernului că „nu afectează educația”.
Un alt aspect important al proiectului este diferența de tratament între mediul public și cel privat. Un magistrat pensionar poate preda la o universitate privată, cumulând integral pensia specială cu salariul de profesor, dar devine „problematic” doar dacă predă la o universitate de stat.
Excepții pentru demnitari
Persoanele alese în funcții publice sau numite prin hotărâre a Parlamentului sunt exceptate de la reducerea pensiei de 85%. Aceasta înseamnă că demnitarii, inclusiv judecătorii constituționali, pot continua să predea la universități de stat fără a-și pierde pensia.
Astfel, un judecător constituțional sau un alt demnitar cu pensie de serviciu și catedră poate continua activitatea universitară atâta timp cât este acoperit de un mandat constituțional.
O măsură controversată
Guvernul justifică măsura prin necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare și limitarea privilegiilor pensiilor speciale, dar nu reformează cu adevărat sistemul de pensii speciale. În schimb, afectează utilizarea acestor profesioniști în educație, unde statul avea de câștigat de pe urma lor.
Proiectul este susceptibil de a genera litigii constituționale, datorită diferențelor de tratament între cei cu pensii contributive și cei cu pensii de serviciu, între demnitarii exceptați și foștii magistrați, precum și între universitățile de stat și cele private. Până când o asemenea dispoziție va fi corectată, universitățile de stat vor trece printr-un șoc major de resurse umane.
